Această poveste este despre un iepuraş care dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să citiţi povestioara şi să meditaţi puţin asupra moralei!
Iepuraşul are de gaătit 8 ouă, dar nu are o tigaie în care să le prăjească. Stă el, se gândeşte, şi îşi aduce aminte că ursul are o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului să-i ceară tigaia cu imprumut! Mergând… mergand, iepuraşul se întreabă:
-Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai rămân eu cu 6 şi asta e, mi-ajung 6!
Merge el ce merge, şi se întreabă din nou:
-Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4, mai rămân şi eu cu 4 şi îmi ajung şi astea până la urmă!
Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee:
-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam nesimţit, cred că o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă? Delicată situaţie, dar, asta e! Până la urmă decât să mor de foame, îi dau lui 6 şi eu sunt mai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină de foame astăzi!
În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu din nou pe gânduri, era din ce în ce mai stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l împace şi pe urs şi pe el şi a tras nişte concluzii clare. Dar nu-şi pusese o singură întrebare:
-Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi foarte delicat!!!
Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune:
-Zi-mi iepuraşule, ce problemă ai, cu ce te pot ajuta?
Iepurasul:
-Măi ursule, stii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi îi intoarce spatele si pleacă.
MORALA: etichetarea prietenilor, a colegilor sau a şefilor, fără măcar să le ascultăm punctul de vedere, conduce la un eşec ferm în comunicare!
De câte ori ai fost iepuraşul din poveste? Dar ursul? Ne este mai uşor să presupunem că noi suntem o persoană decentă şi rezonabilă, iar celalalt este un răufăcător! Este mai comod să crezi aşa, însă nu te miră că rămâi fără tigaie, fără măcar să o ceri!
Acesta este un mecanism de autoapărare la care apelăm foarte des, din dorinţa noastră de a ne proteja părerile! Ne formăm anumite păreri, prejudecăţi, care sunt doar produsul minţii noastre şi nu încercăm să le clarificăm din simplul motiv că dorim să credem că noi suntem OK, iar celălalt nu este OK… “iar acest lucru îl ştim noi foarte bine, nu este nevoie de fapte care sa ne confirme acest lucru”!
Ca sfat, cel mai potrivit ar fi să-i acorzi o şansă şi celuilalt! Prejudecăţile sunt cele care îţi blochează mintea şi relaţiile interumane! Gândeşte-te o clipă, nu te costă nimic: dacă persoana pe care o ai în faţă are cele mai bune intenţii, dacă este cumva o persoana decentă, raţională şi rezonabilă? De foarte multe ori se întamplă să fie! Acordă–i celuilalt premisa de nevinovăţie! Este un pas mic şi greu pentru tine, dar un pas mare pentru relaţia voastră!
In plus… gândeşte-te o clipă, dacă ai fi fost tu ursul din povestioară, cum te-ai fi simţit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu